Despre carte

Poezia lui Dorin Tudoran nu este o poezie de atmosfera, nu este o poezie, asa-zicand, naturala, nu e spunere fireasca, nici rostire inspirata, nu e nici joc verbal mai mult sau mai putin ingenios, cu atat mai putin cavalcada necontrolata de imagini sau dicteu automat. Este o poezie gandita, construita, lucrata, „potrivita”. O poezie adeseori solemna, ceremonioasa, dar rareori incantatorie. Ceremonialul ei nu este unul de cuvinte, ci de priviri si de gesturi, de atitudini. Poemul se face, pe de o parte, din calcul constructiv, pe de alta parte si, in acelasi timp, din incercarea de a indeparta urmele prezentei acestuia. Rezulta o emisie tensionata, crispata chiar, uneori. Simti ca poetul se afla, nu o data, la o anumita distanta de propriul poem, de viata acestuia si chiar de propria viata.
In mai mare masura decat in cazul altor congeneri, in producerea poeziei lui Dorin Tudoran constiinta poetica joaca un rol decisiv. Asa se si explica absenta, la el, a „artelor poetice” asumate ca atare. Acestea i se vor fi parut inutile cata vreme in chiar „schema” originara a poeziei sale e implicata o reflectie asupra conditiei poetice.

MIRCEA MARTIN